ganduri de ploaie


 

De trei zile vremea e sucita. Aci iese un soare firav , aci toarna cu galeata , aci arde , aci ploua mocaneste. Ca aseara. Drumul de acces , stricat cu ocazia santului de curent a devenit aproape impracticabil. Si abia il rezolvasem in primavara. Acum urmeaza alta bataie de cap , alta masina de pietris , alti bani , alta distractie. Trebuie sa-mi cumpar cisme de cauciuc. Si eventual sa las masina la soseaua principala. Am primit azi un mail de la un prieten cu ce-au realizat japonezii dupa Hiroshima comparativ cu ce s-a ales de Detroit. Eu ce sa mai compar… Am avut vara trecuta parte sa vad satele noastre. E o tara parasita , uitata de Dumnezeu si de lume dar mai ales de cei alesi s-o puna la punct. Citeam blogul Elisei si amaraciunea ma acopera cu fiecare clipa . Se alege praful de tot , incet dar sigur. Case vechi , garduri rupte , geamuri sparte , acoperisuri cazute , balarii cat casa , uscaturi si nelipsita antena TV , Digi , Boom etc… Horror! Oameni tristi , scofalciti , uitati cu un pahar in fata pe un scaun de plastic scorojit si-o masa acoperita cu o musama jegoasa , cateva umbrele zdrentuite si-o firma pompoasa Minimarchet .

Drumuri desfundate , copii lipsa – de unde copii , cine mai face copii in ziua de azi , si daca-i face , cati mai au grija de ei. Cate-o batrana cu gumari in picioare se uita lung , sprijinita in baston , asteptand cine stie ce , poate nepoti sau copii care au uitat de mult de unde au plecat , poate o pensie de patru lei ciuntita cu 15% . Imi vine sa plang si nu stiu de ce . Poate e vremea de vina sau poate sunt stirile – pe care nu le mai urmaresc dar ma urmaresc ele pe mine – poate e dorul de ce era odata. Nu credeam ca poate fi mai rau dar e loc in ambele directii. Imi amintesc de acasa. Un sat mic de deal-munte. Drum pietruit , case proaspat varuite , garduri vopsite , gradini bogate , flori la poarta , oameni voiosi , linistiti… Carduri de copii trecand la si de la scoala sau gradinita. Parinti care-i asteptau in poarta , rasete , chiote. Azi canalizarea e singurul lor adapost si asta daca nu ploua iar cersitul , primul lucru pe care-l inavata. Ca la scoala se face mai mult meditatie , se fac liste cu caiete speciale si manuale alternative scrise de cine stie ce boland de-ti pui creierii pe moate si editate de cine stie a cui editura.

Si iarasi , campuri nelucrate , noroc cu macii care mai acopera ce e de acoperit , dar deja si astia s-au trecut , vaci costelive si oi pline de ciulini.

Am uitat sa traim curat , manjiti zilnic cu gunoiul din televizoare … Inghitim stirile de la ora 5 cu castronul – violuri , jafuri , escrocherii de miliarde , accidente cu masini bengoase , si-i cainam pe altii nu care cumva sa mai avem timp sa ne gandim ce se alege de noi. Il urmarim pe diaconescu – demonstram chiar ca l-au arestat saracul – si pe base pozand din nou in erou national – unde-i diferenta intre el si becali- , si pe boc cel mic si la propriu si la figurat pe post doar cand are voie , parlamentari ce se contrazic de la o vorba la alta , moderatori lesinati sa se auda pe ei insisi , noutati gen sexi braileanca , si ultimul concert , extraordinar al lui vali vijelie , salam , minune sau cum i-o mai chema. Rubrica sportiva nu are alte categorii decat fotbal – de unde gimnastica , tenis , canotaj , sau altceva- si la fotbal doar stiri mondene , ce pastile mai ia mutu , ce iubite mai are unul , cine s-a certat cu antrenorul si pe cati bani a fost transferat altul. Oh dar ramane vremea – inundatii , grindna , alunecari de teren . Si ma intorc la drumul meu desfundat , la comparatia cu Hiroshima si la intrebarea retorica din coada mail-ului – Cine a castigat in realitate razboiul?

Am pus flori aseara. Chiar daca ploua, nu mai suportam sa stau in casa , se discuta prea aprins pe un post oarecare si era pacat sa irosesc vremea ascultand stupiditati . Mi-a dat tanti Maria si un brat de carciumarese pe langa cele pe care i l-e cerusem eu.Am gasit niste seminte adunate acum vreo doi ani de pe meleaguri straine. Or mai fi bune? O sa incerc intr-un ghiveci. Nici nu mai stiu de la ce plante sunt. Imi scapasera niste lastari mai mari de la primele rosii. I-am rupt dar nu m-am indurat sa-i arunc si i-am pus in apa. Au facut radacina si tot aseara i-am rasadit. Sa vad ce iese. Caana creste foarte greu , nu stiu de ce parca toate sunt intepenite , ramase in urma fata de oras. Ce pamant oi fi adus? Ma invadeaza pirul , il smulg apoi il sap dar degeaba. Acum ulerul – iarba dracului , mi se pare dulce copil. Iar scarbele de cartite au trecut si in gradina de legume. Dupa ploile care-au tot fost , dupa ce mi-au devastat florile au trecut la rosii. Am terminat si pastilele otravitoare , am epuizat si stocul de fumigene , degeaba , iar dispozitivul cu ultra-ce-o fi parca le atrage in loc sa le alunge. Of , si Kimi asta care inca n-a invatat sa nu-si mai marcheze teritoriul pe covorul meu.

Anunțuri

5 gânduri despre „ganduri de ploaie

  1. Da Laura , ai dreptate , trebuie sa le iau pe rand , dar vestile proaste nu le pot ignora ( nu tine de clic sa le dau ignore) , soarele se lasa greu si parca P’a mea parte norii vin mai multi ca alta data. Dar tre’ sa trec si peste astea. Sa fiu mai barbata 🙂 (oare citatele astea mi se trag de la Romana? – cum o sa scriu dupa mate sau dupa fizica?):):)

  2. Daiana, tu pui de-o depresie!
    Masuri de prim ajutor:
    1.Inainte de orice arunca telvizorul pe geam! Daca ti se pare prea dramatic anuleaza posturile de stiri, evita cu desavarsire jurnalele, analizele politice, economice, psihologice si psihedelice .
    2.Iesi afara si razi soarelui.Daca nu-ti vine scoate-i limba.In cazul in care nu e soare danseaza-n ploaie.
    3.Fa un exercitiu de imaginatie: inchide ochii si incearca sa-ti amintesti in detaliu cum arata locul in care e casa ta acum 3 ani.Acum 2 ani.Acum 1 an. Deschide ochii si fa un opis mental al tuturor chestiilor minunate pe care ai reusit sa le savarsesti acolo.
    4.Ia necazurile pe rand la rezolvat, nu pe toate odata.

  3. Multumesc Dana (?) pentru incurajari. A iesit soarele dar tot se vantura norii. Abia am reusit sa scot masina de dimineata. Mai am si-o bucata de gard desfacuta de la mesterii de la electrica si niste javre din vecini mi-au calcat toata gradina. Nici nu pot intra sa repar stricaciunile ca nu mai ies din noroi. Florile pe care le-am pus au inceput sa ridice capul dupa ce aseara credeam ca am muncit degeaba. Vorba lui tanti Maria ” s-au lipit de pamant florile tale , mamaica” – adica s-au prins.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s