Ruga


 

Mi-am pus pe frunte cununa de spini

si sunt mai singura ca un Hristos , rastignit pe crucea durerilor.

Din palmele ranite de mangaieri,

doar apa sarata a lacrimilor am sorbit-o ,insetata.

Iar rana din piept ,

am adancit-o cu un ghimpe de dorinta…

Si-am soptit stins ,de dincolo de dragoste:

“Iarta-ma cugete al meu , caci nu stiu ce fac”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s