Asfintit de an


 

E ora cand iubirile se coc

la focul bland al asfintitului de an

cand toamnei despletite-i mai adun

arama frunzelor pierduta , ban cu ban.

E ora regasirilor tarzii

cand cernem intunericul din noi

cand aurul se-alege-n boabe mari

dintre nisipuri stinse , din noroi

E ora cand se-asterne peste noi

albastrul dor al altor inceputuri

cand asteptam , cuminti si visatori,

un anotimp sa ne preschimbe-n fluturi

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s