ce cantam in masina-pentru Laura


ca raspuns pentru Laura 

candva , demult , aveam o voce foarte buna.Si nu ma laud dar n-o spun nici cu falsa modestie. Cantam pe cand eram copil de gradinita , la generala , in liceu , am cantat si-n facultate , aveam chiar o trupa , eu vocal bineinteles , ne compuneam singure melodiile. Primul cadou de la M. a fost de ziua mea cand mi-a daruit chitara lui. A plecat din Brasov special  sa o ia de la Giurgiu sa mi-o aduca mie. Doamne ce vremuri. Apogeul il atingeam in sesiune ,  cand dupa toceala de rigoare ma duceam pe scari – casa scarii avea o rezonanta fantastica- si-i trageam o cantare de una singura. Dupa prima melodie , se umpleau scarile. Ma opream sa nu -mi deranjez colegele dar ma puneau sa cant in continuare. Apoi , pe vremea cand predam la scoala , ca am cochetat si cu asta vreo sapte ani – suplinitor de engleza la o scoala din oras- am incercat sa-mi fac orele cat mai nestresante , aveam si un director foarte intelegator (Dumnezeu sa-l odihneasca pentru ca intre timp s-a dus) si ce alta metoda mai buna era decat sa cant. Pentru si cu elevii mei. Mai tarziu , m-am inscris la scoala populara de arta de aici pentru niste cursuri de canto – inca nu renuntasem la ideea cantatului – am participat la cateva concursuri, imi placea chiar daca nu mai eram la varsta potrivita. Cantecul a facut parte integranta din viata mea. Dar , mereu exista cate un „dar” , au venit acele zile negre si de atunci pur si simplu nu mai pot scoate un sunet. Nimic. Pentru ca imediat ma podideste plansul. Nu ma pot stapani. Si in continuare , ca sa nu mai am niciun stres , am fumat in nestire pentru ca sa termin odata pentru totdeauna de tentatia cantecului. Vocea mi s-a dogit (dar nu definitiv ), tonurile joase au devenit prea joase iar cele inalte prea inalte. Degeaba insa, cant in gand , dar numai chestii triste „dust in the wind” si ” nothing else matters” . Imi place blues , budha bar , jazz , uneori rock , muzica orientala imi trezeste niste amintiri ancestrale , niste doruri nestiute , ma incanta muzica japoneza ,imi place muzica lautareasca ,  muzica veche , mor dupa Edith Piaf , am crescut cu vrafuri de placi de patefon , apoi discuri , apoi benzi magnetice si-n final ultima tehnologie CD. Ma apuca uneori , v-am spus ca doar in gand , si tin ritmul cu piciorul , mai dau si din cap si lumea se mai uita lung. Am avut un dar insa l-am pierdut. Pentru ca asa am vrut , pentru ca devenise o povara. Mi-au ramas niste inregistrari pe care nu le mai ascult pentru ca imi fac rau. N-a fost sa fie asa si nici n-a fost bine ce-am facut. Poate cu timpul durerea ar fi trecut , poate as fi putut canta din nou dar mi-am taiat singura orice cale de intoarcere. Mai bine ma opresc aici.

Anunțuri

4 gânduri despre „ce cantam in masina-pentru Laura

  1. mi se pare mie ca cineva are nevoie de incurajare. „eu cand vreau sa fluier, fluier”. parerea mea e ca nu vrei sa canti / pentru ca daca ai vrea te/ai stradui. ti/ar placea, da, dar nu vrei, cu toata puterea. asta a fost experienta mea cu scrisul. si cand am vrut cu adevarat, chiar daca nu aveam pile, am fost publicata, de 3 ori. asa ca nu ma tinea faptul ca nu ma ridica nimeni in slavi, ci faptul ca nu eram eu hotarata.
    ia canta in fata camerei de filmat si posteaza/te sa/ti spunem noi, ascultatorii, daca ni se pare ca ai sau nu voce.
    spor/t

    1. ideea este nu ca nu vreau ci nu mai pot. Am avut o perioada dupa moartea parintilor mei cand n-am putut sa cant pentru ca-mi aminteam de ei ( la noi in familie cantecul a fost cu noi mereu – si ei aveau voce si de multe ori cantam cu mami). Apoi fumatul m-a terminat , deci oricat m-as stradui nu mai pot canta , chiar am incercat intr-o seara cu Crina ( fetele ne-au mostenit dar Crina chiar e pasionata ) dar nu au iesit decat niste schieuneli de Kimi asa. Deci ma multumesc sa fredonez sotto voce sau in gand. Vremea mea a trecut. Din pacate. Am irosit intr-adevar ceva , un dar … Am vrut sa-l irosesc si-am gresit. imi pare rau dar e tardiv. Mai ramane Cri , poate ea…Cine stie , viata e atat de incurcata uneori si nu mereu luam deciziile cele mai potrivite.

  2. hei Laura , imi place sa cant in masina singura. „nu e nimeni pe strada… ochii tristi sa mi-i vada , nu e nimeni pe strada … sa ma vada plangand…doar un paznic de seara , ce venise sa-mi ceara foc sa-si aprind-o tigara , m-a vazut lacrimand” -e pe ritm de tango , e un potpuriu de fapt , gasit pe o banda veche de magnetofon din tineretea parintilor mei. Imi place sa merg cu masina , sa ploua si sa stau sa astept la o bariera … Imi mai place Chris Rea – the road to hell si Dire Straits – Money for nothing , de fapt orice Dire Straits si Santana , orice Santana dar mai ales Corazon espinado si arunesh- Punjab. As putea merge la nesfarsit ascultand Punjab…. Parca ma cheama ceva acolo departe , nu stiu ce zice tipa in limba ei dar ma simt ca si cum as intelege….N-am nicio legatura cu India in afara de faptul ca ma doare sufletul cand ascult muzica lor , ca mor de pofta sa imbrac un sari si sa-mi vopsesc degetele cu henna. 🙂 si dansez cu zorzoane la glezne.

  3. m-am tot plimbat pe-aicea, m-am tot uitat, am plecat, m-am intors, iar m-am uitat… „o iert, ca are multe pe cap” imi tot repet de fiecare data.
    da’ pana cand? ca gusa fac!
    sa ai tu un pic de har de la doamne-doamne si sa faci asa o risipa! pai asta nu-i o plasa grea,s-o lasi jos ca ti-au amortit mainile si s-o uiti pe urma-n drum.
    iti fac rau inregistrarile vechi? nu le mai asculta!
    ai voce dogita de tigare? si ce daca! poate fi mult mai expresiva si mai de impact.
    canta pt. tine, pt.fetele tale, pt.sot, pt.kimi, pt cine vrea si nu vrea sa te-asculte.canta de trista ce esti, canta ca maine va fi mai bine… cantaaaaa!
    eu n-am voce de loc (orice melodie devine o caricatura atunci cand m-apuc eu de cantat) si totusi cant, in masina, cu geamurile ridicate sa nu m-auda lumea, da cant!
    si uite, in semn de protest, si de solidaritate, promit ca o sa cant si cu geamurile deschise! (nu acuma, ca-i racoarea prea deasa pt.chestii din astea).
    deci sper ca ne-am inteles: eu am sa cant de-acuma-ncolo gandindu-ma ca nu ma lasi sa ma lupt singura cu muzica, ca undeva la cateva sute de kilometri mai in sud canti si tu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s