Terminata fiind povestea elefantului abia asteptam sa urc pe scari la etaj. Parterul era intesat de popici , zeama de ciment scursa peste tot dar aveam scara si placa turnata. Vreo trei zile am tot udat-o cu furtunul ca sa nu crape si era o placere in miezul verii sastam toate trei ( eu cu fetele) si sa desenam pe unde aveau sa vina peretii. Lucru ce n-a intarziat pentru ca dupa cele trei zile mesterii au inceput ziditul. Ridicarea etajului a fost si mai rapida decat parterul. Apoi grinzile de la tavan si venea partea delicata. Inaltimea la coama mi-a dat putintel batai de cap pentru ca nu-mi puteam imagina cum o sa arate acoperisul ca ansamblu. Una era pe hartie , alta era pe macheta si alta era sa fie in realitate. Si-am gasit modalitatea sa „vad” acoperisul si casa gata. L-am rugat pe „Dan casa” sa ridice o grinda la varf , apoi sa intinda niste sfori ca sa vad exact unghiul de inclinare (sa nu para casa tuflita) , am facut fotografii si apoi le-am prelucrat in Photoshop. Rezultatul a fost cel de azi.