tristeti…


de ce „tristeti”, va veti intreba… Pastele este o sarbatoare a bucuriei , a renasterii , a invierii… E primavara …

Si totusi pentru mine e un motiv de tristete. Pe 26 aprilie a murit mama mea. S-au implinit opt ani de cand a plecat intr-o lume mai buna. Iar in anul in care a murit , 26 aprilie era Sambata Pastelui. Deci inevitabil , indiferent de data la care pica Pastele in fiecare an nu-l pot uita pe cel indoliat de acum opt ani. Si nu pot fi altfel decat trista. Am sa va rog sa ma iertati de pe acum daca in preajma sarbatorilor mari – Sf. Maria ( o chema Maria) , Paste , Sf. Nicolae (pe tata asa-l chema) , Craciun – nu ma voi putea bucura pe deplin , nu voi posta si nu prea voi raspunde. Nu voi fi in apele mele… Nu voi avea unde merge si nici cu cine vorbi….

Telefon peste moarte – Adrian Paunescu

În lumea numelor straine,

Ma simt, si eu, un strainez,

Iau telefonul lînga mine

si n-am ce numar sa formez.

Traiesc, fara speranta, drama

Ca neamul meu, acum, e frînt,

Mi-e dor de tata si de mama,

Dar nu au numar, la mormînt.

De convorbiri cu ei sunt gata

si în necunoscut ma zbat,

îi sun pe mama si pe tata,

Dar crucea suna ocupat.

Au numere secrete parca

si aparatul n-are ton,

Deodata aflu si tresar ca

Nici moartea n-are telefon.

Mi-e dor de voi, parinti din moarte,

Cu lacrimi bine va cuvînt,

Si uit ca ati plecat departe

Si n-aveti roaming, sub pamînt.

Formez un numar, oarecare,

Întreb precipitat de voi,

Dar stiu ca mort e cel ce moare

si nu mai vine înapoi.

Si, vai, de-atîta timp încoace,

Va chem si-n visuri, sa v-ascult,

Dar iarba pe morminte tace,

Cu numar desfiintat demult.

Si, daca o sa tinem minte,

Probabil, cînd o fi sa mor,

Am sa va caut în morminte,

Pe-un numar de interior.

Acesta e unul din motivele pentru care-l pretuiesc ata de mult pe Adrian Paunescu.

 Va doresc sa fiti sanatosi si fericiti alaturi de cei dragi voua.

5 thoughts on “tristeti…

  1. Ai putea sa te bucuri mai mult de ce ai acum, de sot si de copii, ca nu prea o faci si o sa regreti mai tarziu, nimic nu`i vesnic.

      1. deocamdata suntem toti aici si ar trebui sa ne bucuram toti, nu doar eu, si e pacat ca atunci cand venim si noi acasa in week-enduri, fiecare e cu treaba lui

  2. Daiana, imi pare asa de rau … Nici nu-mi poate intra, inca, in minte ideea de a ma desparti pentru totdeauna de parinti …
    Bucura-te de cei dragi ,pe care ii ai linga tine ! Cei plecati traiesc in amintirile noastre … Si nu fii necajita ! Sint sigura, ca mama ta ar fi dorit sa te vada zimbind !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s