solaris reloaded (4)


pai , da! ca era singurul loc fara ploaie. Si tocmai trecuse saptamana iar rosiile mele se cereau copilite inca o data. Si putintel legate. Ca de fapt despre asta voiam sa va povestesc. Despre utilitatea nodurilor. Anul trecut – habar n-aveam eu de rosii in solar- le-am legat sfoara de tulpina si apoi sus de sarma intinsa pe rand. Le-am legat destul de fix , fara funde fara brizbrizuri. Nu le-am infipt un tarus langa tulpina ca n-aveam atatia. Nici anul asta n-am. La un moment dat rosiutele alea mici au crescut – ca doar le-ati vazut- iar sfoara a devenit nepotrivita. Era prea subtire si pe alocuri s-a rupt de greutatea lor. Sau nodul a fost prea strans si le-a ranit. Sau sfoara a fost prea slaba sau prea intinsa si n-am mai putut sa le rotesc dupa ea asa cum trebuia. Nervi si chin sa desfac si sa fac la loc o gramada de noduri incapatanate.

Ha!

Anul asta am gasit solutia. Nu le-am mai legat  jos cu sfoara ci doar le-am agatat cu un nod simplu si de prins si de desprins. Ba ma gandesc ca se slabeste singur pe masura ce tulpina se ingroasa fara sa se desfaca de tot. Apoi , in partea de sus am facut un nod de feston care aluneca pur si simplu pe sfoara suport si-mi permite sa slabesc sau sa intind sfoara in functie de nevoie. In plus am pus sfoara in doua sa fiu sigura ca nu se mai rupe. Nu stiu cat de concludente sunt pozele dar tipul asta de legatura mi-a usurat munca tare mult. Slabesc putin nodul de sus rasucesc tulpina dupa sfoara apoi strang nodul cat e nevoie.

ImageImageImageImageImageImageImageSi ca sa fie treaba oabla le-am pus si instalatie cu picatura. Am scapat de buruiana care altfel ar fi fost de cinci ori mai mare si mai multa , am scapat de noroi – vedeti ca intervalele sunt perfect uscate- si ce era mai important nu si-au mai facut aparitia dragele de cartite.

Pentru ca din poze nu se vede mare lucru , v-am desenat nodurile , poate cineva e interesat.

legatura de jos

legatura de sus

reconditionare scaun pliant


Cred ca toata lumea are cel putin un scaun pliant , pentru plaja sau gradina , cu schelet metalic sau din lemn si care la origini a avut o panza mai mult sau mai putin rezistenta. Si mai cred ca in timp panza s-a rupt si probabil v-ati gandit s-o schimbati sau sa schimbati scaunul. Acum vreo 15 ani si eu gandeam la fel. Eram la mare , in concediu , intr-un camping mai salbatec la vremea aceea ( Hanul piratilor ). Ne placea sa mergem acolo pentru ca era un camping aerisit , cu iarba si salcii , puteam tine masina langa cort fara probleme , veneau foarte multe familii tinere , cu copii… An de an ne intalneam cam aceiasi din diverse colturi ale tarii chiar daca nu pastram legatura peste an. Dar ne regaseam cumva in fiecare vara , toti legati de aceeasi dorinta – fuga de oras , de apartamentul inghesuit de la bloc , de aglomeratie , de praf de zgomot. Iubeam viata in aer liber si ce pute fi mai placut decat sa stai asa , doua saptamani ca la satra , fara grija biletelor de vacanta , a camerei de hotel , fara grija orelor de masa , chiar fara grija vremii ( ce-ar fi fost sa cumperi bilete si jumatate din perioada sa ploua). Asa nu eram legati de nimic ; era frumos , mai ramaneam cateva zile , se strica vremea , strangem calabalacul si plecam. Practic fetele mele au crescut in acel camping. Am mers cu ele de cand aveau un an. Stiau toate cotloanele si nu ma temeam sa le las sa se joace pe unde doreau. Multi vor spune ca nu era confort , ca le-ar fi lipsit camera , patul , baia , restaurantul… Hm, ce putea fi mai placut decat sa tragi un pui de somn pe saltea , in iarba , la umbra salciei , sa adie briza , sa faci un dus rapid cu apa incalzita de la soare , sa mananci cand vrei si ce vrei , sa nu ai treaba cu toalete de gala , sa stai seara la un foc de tabara , la un gratar si la un vin rece… Da , ma rog , noua ne placea. Dar iata ca uitam de la ce am pornit.Eram destul de dotati , cort mare de patru persoane , masa plianta , o gramada de vase si cutii din plastic pe care care le foloseam pentru depozitare , cuie , ciocan si sfoara ca sa mi le agat prin salcie si bineinteles scaune pliante – vreo sase la numar pentru noi si eventuali musafiri , din pacate cu panzele cam duse. Ma chinuisem sa le schimb dar masina mea de cusut nu tragea prea bine pe material gros , ata era de proasta calitate , nici nu le croisem prea bine , la sezut erau prea slabe , la spatar erau prea scurte si m-am pomenit cu ele rupte inainte de vreme. Solutia , am sa v-o dau si voua in imagini. Cu cateva gheme de sfoara mai groasa , rabdare nu cine-stie-ce , cateva noduri si doua seri de buna dispozitie am rezolvat problema pentru inca sapte-opt ani.

Acum le-a venit iarasi randul scaunelor mele sa fie reinnoite.Nu ma pricep la explicatii asa ca v-am facut poze pas cu pas. 

Iata:

1. Montarea firelor de lucru-

cadrul metalic vechi

 Masurati lungimea bucatii pe care vreti s-o lucrati , triplati-o apoi dublati-o plus o rezerva de 15 -20 cm pentru legaturile de capat.

Exemplu :
                Lungimea masurata este de 0,50 m, firul de lucru va avea 0,50 x 3 x  2 + 0,20=3,20 m
Acesta se indoaie si se prinde de cadru ca in imagine.

 

primul fir - cum calculati lungimea firelor de lucru

In functie de cat de deasa doriti sa fie impletitura , repetati operatia . Eu o fac mai raruta ca sa nu imi ia prea mult timp , rara ca o plasa de gard , e suficient de rezistenta si economicoasa in acelasi timp. Am pus 8 fire lungi deci 16 fire de lucru( trebuie sa fie multiplu de 4 pentru simetrie).
gata parte cea mai grea
2. primul nod
incepeti cu primele patru fire

Firele din mijloc sunt firele suport iar cele din margini sunt cele ce vor fi innodate prinzand in nod firele suport.

Se strange nodul la dimensiunea dorita si urmeaza intarirea lui.
primul nod strans la dimensiunea dorita a ochiului (3-5 cm)
intarirea nodului – firul 4 peste cele doua din mijloc
si finalizarea nodului dublu
gata si cel de intaritura. firele suport stau la locul lor prinse in bucla. prin strangere ati obtinut un nod dublu foarte rezistent
repetati operatia pana la capat.
3. primul rand
primul rand
4. randul doi:
 primele doua fire le prindeti de cadru ca in imagine si le lasati in asteptare.
La urmatorul rand de noduri firele de lucru vor deveni fire suport si invers.(ah , explicatiile astea)
prinderea la capat
randul doi finalizat
5. restul e rutina , mai ales daca ai si un ajutor de nadejde

Kimi , bichonelul nostru , cel mai nou membru al familiei ma ajuta de zor.

6. si din cateva noduri iata scaunul gata – sau aproape gata. legati capetele firelor de cadru cat mai bine . Procedati la fel si pentru spatar.

gata! spor la treaba